Cu toții căutăm o conexiune mai bună cu noi înșine. ”Cunoaște-te pe tine însuți” nu este doar un dicton după care ne ghidăm, ci ar putea fi și un mod de a trăi. Prin mindfulness învățăm să ne conectăm mai bine cu simțurile noastre, prin intermediul meditației.

Conceptul de mindfulness este în plină ascensiune și se referă la pregătirea copiilor pentru viitor prin tehnici de conștientizare. Derivă din tehnicile budiste de meditație și a fost introdus în lumea occidentală de Jon Kabat-Zinn, un psihoterapeut care susține că meditația îi ajută pe oameni să scape de stres, anxietate și ameliorează diferite boli.

Mindfulness este un concept nou în România, dar extrem de folosit în școli din Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii. Practicile de mindfulness se folosesc în educație pentru a relaxa copiii și pentru a consolida compasiunea și empatia pentru cei din jur.

Starea de mindfulness apare natural în viața de zi cu zi, dar e necesar un exercițiu pentru menținerea sa. Prin mindfulness, copiii se conectează cu corpul lor, învață să trăiască anumite emoții și să treacă prin anumite stări, pe care nu și le pot explica întotdeauna. Munca cu emoțiile devine astfel mult mai ușoară.

Mindfulness-ul se poate învăța prin exerciții formale sau informale. Exercițiile formale sunt o ocazie de a experimenta mindfulness-ul la nivelurile sale cele mai profunde, prin intermediul meditației. E ca și cum ai practica o gimnastică a minții, cu antrenamente constante și temeinice. În acest fel, îți antrenezi atenția și afli cum funcționează mintea.

Exercițiile informale ne ajută să aplicăm abilitățile de mindfulness în viața cotidiană. Copiii din întreaga lume sunt pregătiți prin tehnici de conștientizare. De exemplu, e important să ne direcționăm atenția asupra respirației sau putem asculta sunetele ambientale din mediul nostru.

Două exerciții prin care se cultivă starea de mindfulness în viața de zi cu zi sunt mersul și mâncatul în sens ”mindful”. În prima situație suntem atenți la senzația secvențială a mersului, ca într-o filmare cu încetinitorul. Observăm în tăcere fiecare pas. În a doua situație, mâncăm lent și în tăcere, observând mișcarea mâncării de pe farfurie, senzațiile olfactive și procesul de înghițire. O masă banală poate deveni chiar interesantă, iar Kristeller și Wolever (2011) consideră că prin aceste strategii se poate gestiona mâncatul compulsiv.

Un beneficiu important al mindfulness-ului în educație este reducerea stresului și a anxietății la elevi. S-a demonstrat faptul că aplicarea acestor practici ajută la îmbunătățirea atenției elevilor, că îi ajută să se concentreze și să rezolve mai ușor problemele cu care se confruntă.

Majoritatea școlilor și grădinițelor din Statele Unite ale Americii și Marea Britanie au inclus în programa lor ore și cursuri de mindfulness. În România, există o singură școală privată unde elevii își încep ziua cu ora de mindfulness. Fondatorul școlii este profesorul Richard Joannides, care susține că trebuie să ne antrenăm creierul și să îl pregătim pentru a construi noi căi neurologice. Prin mindfulness antrenăm această aptitudine pentru a stimula ”gimnastica” minții.